Asociatia Crescatorilor de Ovine si Caprine - Miorita Moldavis - Despre Rasa
ROVASI este o populaţie de ovine de lapte, selecţionatǎ şi crescutǎ ȋn rasǎ curatǎ timp de mai multe
generatii, pe teritoriul României.
Ea este rezultatul ȋncrucişǎrilor repetate dintre rasele Awassi şi rasa Țigaie Ruginie.
Standard de rasa
Capul este de mǎrime mijlocie, uşor alungit cu profil convex mai accentuat la berbeci şi dreaptǎ uşor convexǎ la femele. Faţa şi urechile sunt fǎrǎ lânǎ, acoperite cu jar maron-roşcat. Adesea capul prezintǎ brezǎturi albe, care pot ajunge pânǎ la nivelul nǎrilor şi bǎrbiei.
Urechile sunt lungi de 10-13 cm şi late, purtate aplecat, pendulante.
Coarnele sunt prezente la masculi, nepigmentate, rǎsucite ȋn una sau douǎ spirale, cu vârful spre exterior. Oile sunt fǎrǎ coarne, sau coarne rudimentare ȋntr-o proporţie de aproximativ 8-10%.
Gâtul este de lungime medie, oblic şi se ȋmbinǎ lin cu umerii.
Spatele este lung cu o uşoarǎ curburǎ. Coastele sunt lungi şi bine definite. Şalele sunt de lǎrgime medie, destul de musculoase şi aproape la acelaşi nivel cu linia spinǎrii. Crupa este mai scurtǎ şi ȋnaltǎ, uşor teşitǎ; jigourile au dezvoltare medie.
Coada este latǎ şi relative lungǎ şi se terminǎ de obicei deasupra jaretelor. In prima parte, coada are aproximativ aceeaşi lǎţime ca şi vertebrele, depozitul de grǎsime are aspect bilobat. Coada, ȋn ansamblul ei este lipsitǎ de ȋnveliş pilos pe partea inferioarǎ. Incepând de la mijlocul pǎrţii inferioare, cei doi lobi ai depozitului de grǎsime sunt separaţi printr-un şanţ adânc ce dǎ cozii un aspect de inimǎ. Vârful cozii capǎtǎ uneori forma literei ―S, caracteristic rasei Awassi. Depozitul adipos de la bază poate atinge 6 – 10 kg la berbeci, 3 – 5 kg la femele, imprimând cozii un aspect de triunghi la bază.
Membrele au crupa bine îmbrăcată în musculatură, cu aplomburi corecte. Osatura picioarelor este puternicǎ şi bine ataşatǎ de corp. Copitele sunt rezistente, chişiţele sunt puternice, astfel cǎ oile ROVASI pot parcurge distanţe mari ȋn cǎutarea hranei, fǎrǎ riscul apariţiei afecţiunilor podale.
Membrele sunt acoperite de jar de culoare brun, brun-roşcat, alb sau pestriţ (alb cu brun-roscat).
Ugerul este ȋn general bine ataşat, de adâncime și lărgime moderată, alungit anterior şi extins spre spate, cu aspect globulos. Mameloanele sunt bine ataşate de uger, de mǎrime şi formǎ corespunzǎtoare, uneori cu dispunere uşor lateralǎ.
Lâna este semigroasǎ, cu o fineţe de 35-37 microni (C.Pascal, 2007), de culoare albă.
Şuviţa are aspect prismatic, cu o lungime cuprinsǎ ȋntre 14-17 cm. Usucul este de slabǎ calitate şi ȋn cantitǎţi reduse. La naștere, mieii prezintă culoarea maro de nuanțe diferite, cu unele zone mai depigmentate pe trunchi sau cap, însă concomitent cu avansarea în vârstă învelișul pilos se
depigmentează și devine alb.
